Tradiții și superstiții de Sfântul Gheorghe
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, supranumit „purtătorul de biruință”, este unul dintre cei mai venerați sfinți din calendarul ortodox
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, supranumit „purtătorul de biruință”, este unul dintre cei mai venerați sfinți din calendarul ortodox, sărbătorit anual pe 23 aprilie.
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul s-a născut în secolul al III-lea, în părţile Nicomidiei, din părinți evlavioși. A fost atras în mod deosebit de mânuirea armelor, ajungând la treizeci de ani la rangul de tribun, apreciat fiind de către împăratul Diocleţian pentru victoriile pe care le adusese în lupte. În timpul prigoanei împotriva creștinilor, comandată de împărat în anul 303, Sf. Gheorghe a renunțat la toate rangurile lumești și și-a mărturisit credința în Dumnezeu în fața lui Dioclețian.
În cele câteva zile de la mărturisirea credinței până la martiraj, Sfântul Gheorghe a făcut minuni și a îndurat cu stoicism multe chinuiri greu de imaginat. Toate acestea au dus la convertirea multor păgâni, printre care și împărăteasa Priscila, cea care a primit numele Alexandra la Botez, omorâtă și ea la porunca împăratului. Sfântul Gheorghe a fost ucis prin decapitare cu sabia, fiind sărbătorit de către Biserică pe data de 23 aprilie.
Ca în mai toate sărbătorile creștine importante, și în această zi sunt păstrate, mai ales la sate, o serie de tradiții, superstiții și obiceiuri.
Oamenii se scaldă, înainte de răsăritul soarelui, în ziua de Sfântul Gheorghe, într-o apă curgătoare, spre a fi sănătoși tot anul și pentru spălarea tuturor relelor.
Busuiocul semănat înainte de răsăritul soarelui e bun pentru cinste: cel care se spală cu rouă de pe el, este cinstit de toată lumea.
La Sfântul Gheorghe se cântăresc oamenii pentru a fi sănătoși tot anul și pentru a se proteja de farmece.
Cine doarme în ziua Sfântului Gheorghe, acela ia somnul mieilor și tot anul e somnoros.
La San-Georgiu ies preoții și poporul cu crucea în câmp și fac rugăciuni pentru ploaie și mană în câmp.
Gunoiul adunat în ziua de Sfântul Gheorghe se pune la rădăcina pomilor, ca să rodească bine.
Dacă la San-Georgiu/Sfântul Gheorghe e zi de post (sec), atunci tot anul este la vite lapte slab (nemânos).
În această zi se adună de pe câmp tot felul de buruieni de leac, care se păstrează peste an. Dacă în ziua de Sfântul Gheorghe va fi rouă multă ori va fi pâclă, e semn de an bogat, iar dacă e ploaie se va face grâu şi fân, potrivit credinţei populare.
Redacţia RoPress urează tuturor sărbătoriţilor LA MULŢI ANI!