Românii sărbătoresc ziua Sfântului Andrei, considerat sfântul ocrotitor al României

Credincioşii ortodocşi îl sărbătoresc luni, 30 noiembrie, pe Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Apostolul românilor. În acest an, marea sărbătoare are loc în condiţii sanitare stricte, impuse de pandemia de coronavirus. În această zi, o mulţime de români care îi poartă numele îşi sărbătoresc ziua onomastică.

Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, ocrotitorul României, fost fiul lui Iona din Betsaida. Înainte de a se alătura Mântuitorului, el a fost ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul și martor la Botezul Domnului.
Sfântul Andrei originar din Betsaida, înainte de a fi Apostol al Domnului era ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul. El s-a hotărât să-l urmeze pe Iisus Hristos şi a devenit „cel întâi chemat”, după cum aflăm din scripturile bisericii. După Învierea lui Iisus şi coborârea Spiritului Sfânt (Rusaliile), apostolii s-au întâlnit şi au tras la sorţi care unde se va duce pentru propovăduirea credinţei creştine. Ţinutul Scyţia, adică Dobrogea, i-a revenit Sfântului Andrei. După multe peregrinări, el se stabileşte în Peloponezul grecesc, în oraşul Patras, lângă Corint, în judeţul Constanţa, unde moare din ordinul guvernatorului roman Aegeas, pe 30 noiembrie, în anul 60, în timpul Împăratului Nero.
Sursele bisericeşti vorbesc despre faptul că Sfântul Andrei a fost răstignit pe o cruce în formă de X cu capul în jos, căreia i s-a spus „Crucea Sfântului Andrei” şi care se regăseşte pe steagul Scoţiei.
Moaștele sale se află în Grecia, la Patras.
Apostolul Andrei este considerat patron al României, Scoției, Spaniei, Siciliei, Greciei și Rusiei. Deoarece era pescar, el mai este considerat de marinarii și pescarii greci drept ocrotitorul lor.
Peste tot în lume există datini şi obiceiuri populare, însă parcă niciunde tradiţiile nu cunosc „fastul” şi semnificaţiile celor româneşti. Legendele spun că în noaptea Sfântului Andrei (29/30 noiembrie) se practică ritualuri cu scopul de a proteja oamenii, animalele şi gospodăriile. Este noaptea în care spiritele negre bântuie locurile pământeşti. De aici, tradiţia că de Sfântul Andrei se dezleagă secrete, se găsesc autorii unor crime, ale unor furturi. Acest obicei se desfăşoară la miezul nopţii, în cimitir cu apă sfinţită, lumânări, un vas nou cu gura largă şi câţiva bănuţi de argint care se pun pe un mormânt părăsit. După ce se spun câteva rugăciuni, se poate vedea în apa turnată în vas firul evenimentelor.
Tradiţiile de Sfântul Andrei sunt variate şi multiple, poate nici o altă sărbătoare nu este aşa plină de simboluri ca aceasta. 
Legendele din Bucovina spun că în noaptea Sfântului Andrei lupii încep să vorbească şi îşi mişcă gâturile înţepenite. Cel ce vrea să audă vorbele lupilor, va muri repede, iar dacă un om este atacat de lupi acesta se va transforma în vârcolac.
De Sfântul Andrei, femeile întorc oalele şi cănile cu gura în jos sau scot din sobă cenuşa caldă pentru ca strigoii să nu se adăpostească la căldură sau împrăştie prin curte bucăţi de pâine pe care strigoii să le mănânce şi să nu mai intre în casă. 
pazitul-usturoiuluiCa să se apere de vârcolaci atârnă şiruri de usturoi la intrare şi lasă candela aprinsă (în unele zone există obiceiul de a se unge cu usturoi tocurile uşilor şi ferestrelor). Animalelor li se amestecă în hrană câte un fir de busuioc sau li se pune o picătură de agheasmă în apă. În trecut exista „descântecul sării”: un drob de sare descântat era îngropat în faţa grajdului. El era dezgropat la primăvară de Sfântul Gheorghe când sarea era amestecată în hrana animalelor ca să le ferească de farmece.
Sărbătoarea Sfântului Andrei este prevestitoarea ursitului pentru fetele tinere nemăritate. Se spune că un fir de busuioc aşezat sub pernă face ca în vis să apară imaginea ursitului. În alte părţi se foloseşte metoda „făcutului cu ulcica”: singură în faţa sobei, fata întoarce un vas nou de lut pe fundul căruia lasă să ardă 3 cărbuni. Rostind o incantaţie ea roteşte uşor vasul şi atrage atenţia celui iubit. Un alt obicei pentru a ghici viitorul constă în a privi un pahar cu apă neîncepută în care aruncă o verighetă sfinţită de preot în mijlocul căruia apare chipul ursitului. Tot pentru aflarea viitorului o fată dezbrăcată se aşează între două oglinzi cu o lumânare în fiecare mână şi priveşte intens în oglinda din faţă. Se spune că în oglinda din spate i se reflectă scene din viitor şi imaginea viitorului soţ.
De Sfântul Andrei se poate afla prognoza pentru anul următor. Tradiţia spune că se iau 12 cepe care se duc în podul casei şi se lasă acolo până în seara de Crăciun. Fiecărei luni a anului îi corespunde o ceapă. Cepele care s-au stricat semnifică luni ploioase cu grindină, iar cele care au încolţit, luni favorabile pentru recoltă. La fel se face şi cu grâul care este pus la încolţit pentru fiecare membru al familiei. Cel al cărui grâu este frumos şi înalt se spune că va avea un an bun cu bani şi sănătate. Dacă în noaptea Sfântului Andrei este senin şi cald, atunci vom avea o iarnă blândă, dacă este ger, vom avea o iarnă grea.
Fiecare tradiţie are farmecul ei, însă sărbătoarea Sfântului Andrei este una dintre cele mai însemnate ca simboluri pentru români. Dacă aveţi posibilitatea de a vă afla la ţară de Sfântul Andrei, nu rataţi şansa de a asista la tradiţiile şi obiceiurile acestei zile. Şi nu uitaţi de grâul pus la încolţit pe 30 noiembrie!
Ziua Sfântului Andrei marchează debutul sezonului sărbătorilor de iarnă, care vor continua cu Sfântul Nicolae, celebrat pe 6 decembrie, şi se vor încheia de Bobotează, pe 6 ianuarie.
Pentru toţi cei ce-şi sărbătoresc mâine onomastica, Ro Press le urează un sincer La Mulţi Ani, sănătate şi impliniri depline!