Românii au cumpărat medicamente false de 600 de milioane de euro
România este piaţa perfectă pentru mărfurile contrafăcute. Se vinde orice şi oriunde, chiar sub nasul autorităţilor, care sunt prea ocupate să nu deranjeze mafia mărfurilor falsificate.
Unul din cinci medicamente vândute în România este falsificat. Din păcate piața produselor falsificate din țara noastră este de câteva ori mai mare comparativ cu cea din Uniunea Europeană, în aproape toate domeniile. Asta arată ultimul raport al Oficiului European pentru Proprietate Intelectuală, publicat, azi, de cotidianul Jurnalul.
România este piaţa perfectă pentru mărfurile contrafăcute. Se vinde orice şi oriunde, chiar sub nasul autorităţilor, care sunt prea ocupate să nu deranjeze mafia mărfurilor falsificate, deşi ea văduveşte bugetul de stat de sute de milioane de euro. De la haine de firmă, ultimul răcnet în materie de modă, la parfumuri Dior, Lancome, Kenzo şi alte mărci celebre, de la smartphone-uri cu preţuri de catalog de câteva mii de lei la produse farmaceutice, pe toate le poţi achiziţiona la preţuri de chilipir de pe net, de la colţ de stradă sau chiar din magazine, dacă ne referim la băuturi. Preocupată de acest fenomen, Curtea de Conturi Europeană a anunţat acum demararea unui audit la nivelul UE pentru a evalua eficacitatea sistemului de protecție a proprietății intelectuale.
La nivelul UE, pierderile anuale cauzate de contrafacere şi piraterie în 11 sectoare economice majore au fost estimate anul trecut la 55,982 miliarde de euro, iar în România, la 1,23 miliarde de euro. Proprietatea intelectuală este vitală pentru economia UE, iar asigurarea unei protecții adecvate a acesteia în cadrul pieței unice este un element-cheie al strategiei de competitivitate a Uniunii. Potrivit estimărilor, industriile care se sprijină substanțial pe proprietatea intelectuală produc aproape 45% din PIB-ul UE, ceea ce reprezintă 6.600 miliarde de euro, asigurând, totodată, aproape o treime din totalul locurilor de muncă din UE, se arată într-un comunicat al Curţii de Conturi Europene.
Potrivit ultimului raport al Oficiului European pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) privind încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală, în România 17,2% din vânzările din 11 sectoare comerciale prioritare sunt contrafăcute sau piratate, cu mult peste media UE, care este de numai 7,4%. La nivelul blocului comunitar, cele mai afectate domenii sunt: produsele cosmetice şi de îngrijire personală; îmbrăcăminte, încălţăminte şi accesorii; articole sportive; jucării şi jocuri; bijuterii şi ceasuri; genţi de mână şi de voiaj; muzică înregistrată; băuturi spirtoase şi vin; produse farmaceutice; pesticide; telefoane inteligente.
Românii cumpără produse contrafăcute:
- medicamente
România: 19,5% din totalul vânzărilor
UE: 3,9% din totalul vânzărilor
- îmbrăcăminte
România: 15,6% din vânzări
UE: 9,7% din vânzări
- cosmetice
România: 11,8% din vânzări
UE: 10,6% din vânzări
- telefoane
România: 19,1% din vânzări
UE: 8,3% din vânzări
- băuturi alcoolice
România: 16,6% din vânzări
UE: 5,9% din vânzări. (Sursa: Oficiul European pentru Proprietate Intelectuală)
În 2019, românii au cumpărat la greu produse falsificate:
- Pierderea din vânzări cauzată de medicamentele contrafăcute a fost de 608 milioane de euro (19,5% din totalul vânzărilor, faţă de 3,9% în UE);
- Pierderea din vânzări în sectoarele îmbrăcăminte, încălţăminte şi cel al accesoriilor a fost de 211 milioane de euro (15,6% din vânzări, faţă de 9,7% în UE);
- Pierderea din vânzări estimată pentru sectorul produselor cosmetice şi de îngrijire personală s-a ridicat la 68 milioane de euro (11,8% din vânzări, faţă de 10,6% în UE);
- Pierderea din vânzări generată de comercializarea telefoanelor inteligente contrafăcute a fost de 128 milioane de euro (19,1% din vânzări, faţă de 8,3% în UE);
- Pierderea din vânzări generată de comercializarea vinurilor şi băuturilor spirtoase a fost de 64 milioane de euro (16,6%, faţă de 5,9% în UE);
Raportul EUIPO mai relevă că din cauza acestui fenomen România a pierdut 26.715 locuri de muncă, iar la nivelul UE s-au pierdut 467.835.
Raportul pe anul trecut arată totuşi o îmbunătăţire a situaţiei faţă de 2018, dar nesemnificativă, având în vedere dimensiunea uriaşă a pieţei de produse falsificate. Acum doi ani pierderile au fost estimate la 1,6 miliarde de euro. Vânzările de produse farmaceutice falsificate au reprezentat 32,1% din totalul vânzărilor, cele de îmbrăcăminte 13,6%, cele de smartphone-uri 19,1%, cele de cosmetice 17,7%, iar cele de băuturi alcoolice şi vinuri 20%.
La Oficiul European pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) se înregistrează anual circa 135.000 de mărci, iar în prezent sunt înregistrate în UE peste 11 milioane.