Iohannis: Suntem al doilea producător de gaze în UE, însă jumătate din gospodării sunt încălzite pe lemne
Preşedintele Iohannis a declarat că România este al doilea mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, dar cu toate acestea jumătate dintre gospodării sunt încălzite în continuare pe lemne.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, sâmbătă, cu ocazia vizitei la Staţia de comprimare gaze naturale Jupa, că România este al doilea mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, dar cu toate acestea jumătate dintre gospodării sunt încălzite în continuare pe lemne.
„Felicit compania Transgaz şi conducerea acesteia pentru finalizarea primei faze a celui mai ambiţios proiect din domeniul energiei, gazoductul BRUA, proiect realizat în bună măsură şi cu fonduri europene. Este o realizare deosebită cu o încărcătură simbolică şi prin faptul că marchează, în pragul Zilei Naţionale, îndeplinirea unui obiectiv extrem de important pentru România”, a declarat preşedintele Iohannis.
„Iată că România își dovedește capacitatea de valorifica corect capacitatea energetică. Dezvoltarea sistemului național de gaze pe sectorul BRUA este o etapă a întăririi securității energetice atât pentru România cât și pentru Europa”, a explicat șeful statului, care a precizat că speră ca exploatările off shore din Marea Neagră să înceapă „cât mai curând”. Jumătate dintre gospodării se încălzesc în continuare cu lemne de foc care afectează sănătpatea și poluează mediul. Conectarea populației la rețeaua de gaze naturale reprezintă o prioritate”, a spus președintele Klaus Iohannis, în contextul vizitei la Stația de comprimare gaze naturale Jupa, cu ocazia finalizării lucrărilor la gazoductul BRUA - Faza I.
”Suntem aproape de finalul unui an greu, marcat puternic de efectele pandemiei de COVID-19. Criza încă nu a luat sfârșit, însă avem speranță că, dacă rămânem hotărâți în eforturile noastre de până acum, vom depăși totul cu mine. (...) După 30 de ani de promisiuni, România de astăzi este nu doar mai bine condusă, în condiții dificile, dar are o viziune clară despre dezvoltarea economică, accesul la fondurile europene și proiectele de investiții concrete. Cred, cu tărie, că aceasta este șansa României, pe care nu avem voie să o irosim și când spun ”nu avem” mă refer la decidenți politici, manageri de companii și salariați, funcționari și cetățeni, în general. România normală nu poate fi decât rezultatul unui efort comun de redresare. Cred cu tărie că aceasta este şansa României, o şansă pe care nu avem voie să o irosim şi când spun ”nu avem”, mă refer deopotrivă la decidenţi politici, manageri de companii şi salariaţi, funcţionari şi cetăţeni în general. România Normală nu poate fi decât rezultatul unui efort comun de redresare, precum şi al unei voinţe comune de a avansa cât mai rapid pe direcţii sănătoase pentru dezvoltarea ţării noastre”, a mai spus președintele Klaus Iohannis.
Faza I a proiectului BRUA a fost finalizată, atât conducta, cât şi staţiile de comprimare, ceea ce va duce la diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze a României, a anunţat, luni, Dan Drăgan, secretar de stat în Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, potrivit Agerpres.
Proiectul BRUA are drept obiectiv asigurarea accesului la noi surse de gaze, precum şi facilitarea transportului de gaz caspic către pieţele din Europa Centrală şi de Est.
Faza I asigură capacităţi de transport bidirecţional de 1,5 miliarde metri cubi pe an în sau din direcţia Bulgaria şi 4,4 miliarde metri cubi pe an în sau din direcţia Ungaria.
„Inițiativa celor Trei Mări va contribui în perioada post-pandemie la redresarea economică, prin dezvoltarea conectivității între statele din regiunea noastră. De altfel, obiectivul principal al României este implementarea proiectelor strategice de interconectare, un pas important fiind finalizarea primei faze a proiectului de transport gaze naturale, așa numitul proiect BRUA, și trecerea la implementarea fazei a doua”, declara Klaus Iohannis în urmă cu o lună.
Proiectul a fost declarat de Comisia Europeană ca fiind de importanţă strategică.
Tronsonul românesc al conductei ar fi trebuit finalizat în decembrie 2020 şi a necesitat o investiţie totală de 480 de milioane de euro, din care 180 de milioane de euro reprezintă un grant acordat de Comisia Europeană.