Iohannis: NATO va acționa fără ezitare pentru apărarea României

NATO va acţiona fără ezitare pentru apărarea fiecărui stat aliat, inclusiv a României, a subliniat, vineri, preşedintele Klaus Iohannis, în cadrul unei declaraţii comune de presă cu vicepreşedintele SUA, Kamala Harris, aflată în vizită la Bucureşti. El a spus că în dialogul cu Kamala Harris a fost asigurat de angajamentul faţă de articolului 5 al Tratatului Atlanticului de Nord.

"Doamna vicepreşedinte a reconfirmat în cadrul discuţiilor noastre de astăzi angajamentul deplin al SUA pentru articolul 5 privind apărarea colectivă al Tratatului de la Washington al NATO. Acest articol cuprinde esenţa şi spiritul NATO şi garantează că orice încercare de a afecta securitatea unui stat NATO va primi răspunsul ferm, prompt, decisiv al întregii alianţe. O spun cu foarte mare responsabilitate: NATO va acţiona fără ezitare pentru apărarea fiecărui stat aliat, inclusiv, evident, a României. Este un scenariu pe care cu toţii dorim să îl evităm, dar noi, ca aliaţi - o spun alături de cel mai important partener strategic al nostru - nu vom ceda niciun milimetru în ceea ce priveşte respectarea angajamentelor care ne leagă. Am mulţumit pentru aceste garanţii de securitate de nezdruncinat, aşa cum societatea românească nu a mai beneficiat până acum în istoria noastră", a precizat Iohannis, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la Palatul Cotroceni.

El i-a mulţumit vicepreşedintelui SUA pentru prezenţa sa în România "în aceste momente de cumpănă" pentru comunitatea democratică şi securitatea euro-atlantică.
"Vizita dumneavoastră, doamnă vicepreşedinte, reflectă o dată în plus profunzimea şi soliditatea parteneriatului strategic bilateral şi angajamentul ferm al SUA pentru securitatea României şi a aliaţilor de pe Flancul Estic. I-am transmis doamnei vicepreşedinte aprecierea României pentru eforturile şi leadership-ul SUA, ale preşedintelui Biden, ale domniei sale şi ale întregii administraţii de la Washington în acest context foarte complicat", a spus preşedintele Klaus Iohannis.

Şeful statului a adăugat că dialogul continuu şi coordonarea strânsă a SUA cu România, dar şi cu toţi aliaţii şi partenerii, au avut o contribuţie esenţială la conturarea "răspunsului unitar şi puternic" al comunităţii internaţionale la acţiunile Rusiei.
"Am coagulat împreună un răspuns ferm şi prompt, atât în planul asistenţei pe multiple paliere pentru Ucraina şi persoanele afectate de conflict, cât şi în ceea priveşte sancţiunile aplicate Rusiei şi măsurile de adaptare a posturii aliate în ansamblul său, mai ales pe Flancul Estic", a precizat Iohannis. 
Am evaluat, împreună cu doamna Vicepreședinte, implicațiile pe termen lung ale agresiunii care are loc în Ucraina și ale prezenței militare ruse în Belarus asupra securității europene și euroatlantice, inclusiv asupra posturii NATO. Am stabilit să cooperăm pentru a continua consolidarea măsurilor de apărare și descurajare, pe Flancul Estic, cu accent pe partea sa sudică, în regiunea Mării Negre. Am subliniat că, în acest context, este necesară operaționalizarea cât mai rapidă a Grupului de Luptă al NATO pe teritoriul României.

În ansamblu, evaluarea strategică a României este că devine necesară regândirea fundamentală a conceptului, a structurii și a elementelor constitutive ale posturii NATO pe Flancul Estic, având în vedere că circumstanțele actuale sunt substanțial diferite față de momentul în care a fost proiectată actuala abordare de pe Flancul Estic.
Avem nevoie de o Prezență Înaintată unitară și coerentă cât mai curând posibil.
Am discutat astăzi și despre coordonarea noastră în vederea răspunsului comun la aceste provocări fără precedent, îndeosebi în plan umanitar. România și Statele Unite, alături de alte țări aliate și partenere, au acordat ajutor pe multiple paliere Ucrainei și poporului său, care rezistă cu eroism, curaj și hotărâre.
După cum cunoașteți, am decis operaționalizarea la Suceava a facilității logistice umanitare, un așa-numit hub, care, inclusiv cu sprijinul Uniunii Europene, are rolul de a colecta și transporta donațiile internaționale în domeniul ajutorului umanitar pentru cetățenii ucraineni. Am invitat și Statele Unite să sprijine activitatea acestui centru.

Am discutat, totodată, și despre sprijinul atât de necesar pe care trebuie să îl acordăm Republicii Moldova. Situația în care se află țara vecină este unică, din punctul de vedere al numărului foarte mare de refugiați raportat la cel al populației. Această presiune se suprapune pe dificultățile de ordin economic sau energetic cărora Republica Moldova este nevoită să le facă față.

Am analizat împreună cu doamna Vicepreședinte și perspectivele securității energetice. Am fost de acord că această criză poate reprezenta o oportunitate istorică de a trece la o adevărată independență energetică europeană față de gazul rusesc, prin investiții în sursele regenerabile, în sectorul nuclear civil, prin diversificarea surselor, importuri de gaze naturale lichefiate și, evident, prin interconectare crescută.
După cum probabil vă amintiți, am lansat în marja reuniunii Summitului COP 26 de la Glasgow proiectul comun România-SUA de includere a Reactoarelor Mici Modulare în sistemul național din România. Am convenit să continuăm și să intensificăm cooperarea noastră pe acest palier strategic.

Nu în ultimul rând, un aspect fundamental pentru succesul eforturilor noastre vizând asigurarea securității comune este menținerea și consolidarea relației transatlantice, prin asigurarea unității și a coordonării Uniunii Europene, Statelor Unite, NATO și G7.
România și-a adus propria contribuție în acest sens prin promovarea Formatului București 9, care a fost foarte eficient și în contextul actual.
Anul acesta aniversăm 25 de ani de la lansarea Parteneriatului nostru Strategic, care s-a dezvoltat continuu în ultimii ani și se află în prezent, clar, la cel mai înalt nivel din istoria sa.
Pe lângă cooperarea consolidată în domeniul apărării și securității și al inițiativelor ambițioase în sectorul energiei, am discutat cu doamna Vicepreședinte să continuăm aprofundarea tuturor dimensiunilor Parteneriatului Strategic, de la cea economică – inclusiv prin dezvoltarea proiectelor strategice prioritare regionale de interconectare de interes pentru România, până la consolidarea cooperării științifice și, sigur, a relațiilor interumane.
Am discutat, de asemenea, chestiunea Visa Waiver pentru România și sperăm să avem rezultate și pe această linie.
Încă o dată, îmi exprim satisfacția pentru realizarea vizitei în România a doamnei Vicepreședinte Harris. Sunt sigur că discuțiile de substanță pe care le-am avut vor fi urmate de măsuri concrete și decizii adecvate, decizii adecvate contextului fără precedent pe care îl traversăm în această perioadă”, a maib spus preşedintele Klaus Iohannis.