Cazinoul din Constanța își recapătă strălucirea de altădată

Pe zi ce trece, Cazinoul din Constanța, conceput de arhitectul Daniel Renard, își recapătă strălucirea de altădată. Echipele de muncitori lucrează la foc continuu.

Cazinoul din Constanța își recapătă strălucirea de altădată

Pe zi ce trece, Cazinoul din Constanța, conceput de arhitectul Daniel Renard, își recapătă strălucirea de altădată. Echipele de muncitori lucrează la foc continuu, atât la interior, cât și la exterior, în funcție de condițiile atmosferice, astfel că lucrările se află într-un stadiu avansat.

Prezent zilnic pe șantierul de la Cazino, arh. Radu Cornescu, vicepreședinte al Ordinului Arhitecților Dobrogea, ne-a prezentat semnificația ornamentelor exterioare, dar și de ce proceduri a fost nevoie pentru refacerea acestora: „La exterior, în afară de turnuri, majoritatea ornamentelor au fost ori recondiționate ori înlocuite, în funcție de starea în care se găseau. 
Expresia exterioară a Cazinoului din Constanța relevă ordinea spațială interioară, atât prin compoziția volumelor (organizarea în trepte, piramidală), cât și prin traforarea fațadelor cu șiruri de arcaturi, cu ferestre, două dintre ele uriașe, dominante. Una în formă de potcoavă turtită recurbată, aflată pe fațada principală dinspre oraș (fereastra-scoică), ne prezintă marea sală a Cazinoului, cealaltă - pusă pe verticală cu un arc semicircular, așezat în axul fațadei laterale dinspre port, luminează scara monumentală ce duce la Sala de Spectacole. Fațadele sunt ornamentate echilibrat și scot în evidență plasticitatea sculpturală a formelor: arcele ce unesc coloanele; inserțiile de pe fațade sunt ornamente cu motive florale ori cu motive simbolice inspirate din fauna marină - scoici, delfini sau chiar din mitologie - un fel de himere marine. Este prezentă și tehnică marină - prove de corăbii, catarge, globuri terestre cu cercuri de sextant“. 
Majoritatea acestor inserții în stil Art Nouveau erau degradate, crăpate sau descompletate, astfel că specialiștii constructorului au luat mulaje de pe ornamentele neafectate și apoi au creat replici, folosindu-se ca material microbetonul. 
Potrivit arhitectului Radu Cornescu, ornamentele au fost fixate în locul celor degradate, folosindu-se ancore din fibră de sticlă, încastrate adânc în pereții de fațadă. Odată montate, ele au fost finisate și vopsite cu materiale speciale care să reziste la acțiunea distructivă a mediului salin, aceleași cu care se vor finisa toate fațadele.
În paralel cu restaurarea ornamentelor de pe fațade, se lucrează și la cele din interior, pe masură ce se termină lucrările de reamenajare a spațiilor interioare.